Pe data de 4, respectiv 5 aprilie 2010 a avut loc o încrâncenată bătălie între caserolele de mici, fleicile gata pregătite, cârnaţii şi slana pentru tochitură de o parte şi beţivanii NFHH de cealaltă parte. Locul ales pentru desfăşurarea ostilităţilor a fost dealul de la Palma, Palma fiind desigur un simbol al beţivanilor NFHH, mai ales pentru partea masculină. Cum au decurs evenimentele, veţi afla în documentarul ce urmează.
Încă de pe la sfârşitul postului mare Axa NFHH plănuia o ofensivă generală pentru a recupera timpul pierdut în post, mai ales că după marele succes de la ofensiva de revelion, se cam bătea pasul pe loc. Deşi atacuri pe flancuri au mai existat, (Bătăliile de la Aşchiuţă) victoriile au fost neînsemnificate, bineînţeles, cu mici excepţii (Bătălia cu tochitură din curte de la Indianu). Era timpul pentru o victorie răsunătoare. Aşa că Axa s-a reunit de urgenţă la Bârlogul lui Petrescu pentru a hotărî o nouă tactică. După ce toţi generalii au fost de-acord cu planul ofensivei care a primit numele "Operaţiunea Să Bem!" a urmat înarmarea, că doar nu te duci la război cu mâna în cur. Evenimentele petrecute în noaptea de 3 spre 4 aprilie (Învierea şi mersul cu coşarca la sfinţit) au amânat începerea operaţiunii cu aproape jumătate de zi, ceea ce a obligat comandamentul Axei să treacă în calcul şi eventualele lupte de noapte.
Sof şi Mişu. Că numai ei aveau maşini. Şi ei erau de partea noastră.
La 13:28 poiana a fost zguduită de un puternic baraj de artilerie cu bere. Întinşi pe izoprene, soldaţii Axei NFHH, au aşteptat cuminţi oprirea barajului, când au atacat pădurea în căutarea lemnelor pentru foc. Odată încheiată prima fază a bătăliei, cea cu adunatul lemnelor, s-a trecut la partea a doua: aprinsul focului. Aici comandamentul Axei a făcut prima greşeală, continuând bombardamentul cu bere, iar printre dopuri şi sticle goale aprinderea focului a fost un semieşec. A urmat o retragere puţin dezordonată spre izoprene, unde s-a regândit tactica. După ora 16 s-a încercat o învăluire a focului şi o nouă tentativă de a-l aprinde. Dar femeile care trebuiau să aducă vinul pe front, au dezertat cu tot cu licoare, ascunzându-se mişeleşte în cort. Din nou o retragere ruşinoasă pe izoprene, şi se părea că nimeni nu va reuşi să aprindă focul pentru mici până la lăsarea serii. Când totul păru pierdut, caporalul Ciu, a reuşit să se strecoare printre sticle până la vatră şi a reuşit să creeze astfel o primă tură de fleici, cam arse ce-i drept, dar care a ridicat mult moralul trupelor. A devenit erou şi a fost decorat cu medalia "dopul de plută", cea mai valoroasă medalie acordată vre-unui grad inferior pe front. La ora 19, ofensiva generală începuse a se concretiza, un aport considerabil aducându-l întăririle care au securizat focul şi l-au menţinut pentru încă o tură de mici. Deşi vizibil slăbită, Axa a reuşit să păstreze focul arzând şi după lăsarea întunericului, deşi luptele au continuat cu înverşunare.
În dimineaţa zilei de 5 aprilie, s-a mai înregistrat un succes: încă o caserolă de mici a fost lichidată, prizonierii fiind consumaţi cu muştar. Intră în luptă pălinca, ajutată de votcă, armele care vor face diferenţa până la sfârşit. În jurul amiezii, ceaunul cu tochitură, capitulă, aceeaşi soartă având-o şi ceaunul cu balmoş. Deşi dispariţia lor a creat mult spaţiu de manevră, Axa chiar ajutată de partizanii troli, nu a mai putut lichida şi ultima caserolă de mici, care rezistă şi acum.
Sper ca imaginile următoare să vorbească de la sine!
1. Preludiu la bătălie
2. Conducătorii
3. Armele şi oamenii
Axa dispunea de o tehnologie superioară, şi de ostaşi unul şi una. Disciplina era punctul forte al armatei, iar în urma antrenamentelor foarte dure, soldaţii au căpătat o dexteritate uimitoare în mânuirea armelor. Armata era compusă din mai multe compartimente ofensive, din care amintim "Detaşamentul Beţivani de munte" care a dus lupte de încercuire, sau "Detaşamentul Gaze Letale" care a dus lupte mai mult la înghesuială. Un mare merit îl are grosul armatei, formată din "Companiile de betivani de câmp", care s-au călit în lupta de tranşee. Sincronizarea dintre soldaţi, artilerie precum şi profesionalismul medicilor din "Compania Mona" a fost crucială pentru reuşita operaţiunii.
Cursa înarmărilor a fost pornită încă de pe 1 aprilie, când în buncărele Axei au intrat dozele de bere, care ulterior au fost împărţite infanteriştilor. Sticlele de bere şi vin au fost trimise la artilerie, pregătindu-se astfel unul din cele mai mari baraje de artilerie cunoscute de istorie. Un succes real l-a avut însă pălinca, care amestecată cu vin şi votca a creat o combinaţie mortală. Ea a dat curaj soldatului. A! Şi pentru prima dată s-a folosit şi suc, o manevră inteligentă, menită a grăbi procesul de refacere după luptele de noapte, care a surprins inamicul, dând Axei un mare avantaj.
Cursa înarmărilor a fost pornită încă de pe 1 aprilie, când în buncărele Axei au intrat dozele de bere, care ulterior au fost împărţite infanteriştilor. Sticlele de bere şi vin au fost trimise la artilerie, pregătindu-se astfel unul din cele mai mari baraje de artilerie cunoscute de istorie. Un succes real l-a avut însă pălinca, care amestecată cu vin şi votca a creat o combinaţie mortală. Ea a dat curaj soldatului. A! Şi pentru prima dată s-a folosit şi suc, o manevră inteligentă, menită a grăbi procesul de refacere după luptele de noapte, care a surprins inamicul, dând Axei un mare avantaj.
4. Bătălia
În dimineaţa zilei de 5 aprilie, s-a mai înregistrat un succes: încă o caserolă de mici a fost lichidată, prizonierii fiind consumaţi cu muştar. Intră în luptă pălinca, ajutată de votcă, armele care vor face diferenţa până la sfârşit. În jurul amiezii, ceaunul cu tochitură, capitulă, aceeaşi soartă având-o şi ceaunul cu balmoş. Deşi dispariţia lor a creat mult spaţiu de manevră, Axa chiar ajutată de partizanii troli, nu a mai putut lichida şi ultima caserolă de mici, care rezistă şi acum.
Sper ca imaginile următoare să vorbească de la sine!
Deşi războiul nu a fost câştigat încă, victoria a fost una răsunătoare, iniţiativa trecând acum de partea Axei NFHH.
salut
RăspundețiȘtergeream fost trimis catre tine, ca ai de preluat o altfel de leapsa de la iculici : vezi si tu ce e cu ea, ca sa nu ne intindem cu timpul :)